miercuri, 17 noiembrie 2010

si am strigat...BINGO!!!

acum vreo luna jumate vindeam la un targ, la o taraba de lemn pe strada in Brasov...trebuind sa folosesc toaleta la un moment dat, o tanti de la taraba de langa ma indruma in cladirea de vis-a-vis...in criza de timp, fara inlocuitor la vaznare, nici nu ma mai gandesc si intru pe usa indicata...dupa ce trec si de a doua usa ma trezesc intr-o sala plina cu mosi si babe care jucau...Bingo...nu-mi venea sa cred ca exista asa ceva la noi in tara...pentru mine intotdeauna Bingo a insemnat un joc pe care il joaca babele din State...in nici un caz cele din Romanica noastra...ce vis neimaginat...mi-am zambit si m-am intors la taraba mea de lemn, in timp ce in sala se striga "Bingo!"...
mi-am dorit si eu sa merg, dar cum planul de acasa nu se potriveste mai niciodata cu cel din targ, n-am mai ajuns...si cui sa ii spun "hai la Bingo!"...ar rade cunoscutii de mine si cu fundul...cui sa ii adresez o astfel de intrebare? amicilor care is plini de bani si frecventeaza doar baruri scumpe? domnisoarei manager? domnului inginer constructor? domnului patron? copiilor de bani gata? pana si amicul de vinde ochelari pe Republicii mi-ar rade in fata...chiar si ala de canta pe aceeasi strada si strange bani in palarie...
lumea e reticenta la nou...si multi considera ca daca am crescut mari nu mai putem face tampenii si nebunii...si privesc toata treaba asta cu Bingo ca fiind lame in loc sa o vada ca pe ceva distractiv...e o sala veche...cu mult miros de fum...in care vin doar mosi si babe...cocalari si tarani...si isi joaca banii la un joc de noroc...Bingo e ceva de jos...poate daca era vorba despre vre-un Casino as fi putut sa pun intrebarea asta celor de mai sus...
si totusi...nu-mi plac jocurile de noroc...nu m-au atras niciodata...nu m-au facut niciodata sa-mi pierd capul...nu ma pricep la jocuri de noroc...la carti pierd mai mereu...si m-am invatat sa nu ma supar...e un joc pana la urma si cineva trebuie sa piarda...si daca tot nu castig, macar sa pierd...un loc 2 sau penultim nu mai aduce aceeasi satisfactie ca un ultim...eu ma bucur cand pierd...eu zambesc...pentru ca joc de dragul jocului...de curiozitate, de amuzament...nu joc pentru a castiga...mi se pare mai important si mai interesant ce se intampla pe parcursul jocului, decat rezultatul final...nu pot sa fiu ipocrita sa spun ca nu-mi doresc sa castig...mi-ar placea sa fiu cea mai buna...dar daca nu a fost sa fie...macar sa ne simtitm bine...
ei...asa e si cu Bingo-ul asta...am vrut sa merg sa joc de amuzament...sa vad daca se simte asa ca in filmele hoolywoodiene...am vrut sa ma distrez...nu sa-mi joc ultimii bani de mancare sau mai stiu eu ce...nu sa-mi fac din asta o ocupatie zilnica si nici macar saptamanala...
ieri am gasit cadrul potrivit si oamenii care sa spuna "DA"...si am mers la Bingo...eram un fel de happy-three-friends care la douazeci si ceva de ani fiecare, ne-am simtit extraordinar intr-o spelunca de local ca Bingo-ul din Brasov...am ras, ne-am simtit bine...eu chiar am castigat...de doua ori...100 de lei...pe care i-am impartit frateste astfel incat cand am plecat de acolo era toata lumea pe zero...am baut un suc, ne-am simtit bine...si practic n-am cheltuit nici un leu...azi am revenit pt ca am primit ieri niste bilete cadou...am mai investit cate 5 lei de fiecare...eu azi am castigat de 3 ori...am baut iar un suc, am mancat si un fursec si la sfarsit am plecat acasa cu ceva mai multi banuti decat cu cati am venit...
si noi am decretat ca e mult mai fun sa mergi la Bingo decat sa iesi intr-un bar...si ca o data pe luna trebuie sa repetam experienta asta...de ce? simplu: nu esti nevoit sa asculti discutiile altora, nu trebuie sa vorbesti tu prea mult, nu ramai in pana de subiecte, nu te plictisesti, te simti bine, razi, formezi o echipa, iti antrenezi atentia si nu cheltui la fel de multi bani, ba chiar pleci cu bani in plus...

cand am castigat prima oara aproape ca n-am avut glas sa strig BINGO...ma imaginam urland si sarind in sus de bucurie...dar am avut fix reactia inversa...de fiecare data m-am inrosit la fata de parca facusem ceva rau...cred ca ma intepau privirile babelor veterane...eu noua in peisaj si deja am castigat de atatea ori...

m-am simtit extraordinar in echipa happy-three...insa m-au intristat mult oamenii din sala...Sfanta Luni - o baba pe la 70 de ani care fumeaza tigara dupa tigara de i s-a innegrit fata de la atata tutun si care te baga in P**A ei daca castigi tu si nu castiga ea...Shreck - tanarul tip taran care isi ia cat mai multe bilete "poate-poate" castiga ceva, dar n-ar munci pentru banii astia...Vanatorul, care sta cuminte si elegant la o masa cu calculator si dupa ce castiga vre-o 2-3 Bingo-uri isi vede limita si pleaca...Harca - baba cu gura lasata in jos ca o paranteza trista, care se stramba chiar si atunci cand castiga...s.a.m.d.

la Bingo e un miros greu de tutun...toata lumea fumeaza...cred ca eram singurul ne fumator de acolo...la Bingo pentru noi a fost fun si mai vrem, dar pentru restul e ca un mod de viata si e trist...

si totusi s-a intamplat...am noroc la Bingo cum nu am la nici un alt joc...daca tot cu dragostea e prost...

BINGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

miercuri, 10 noiembrie 2010

METROREX misogin si RATB darnic...

In primavara ma aflam pe peron intr-o statie de metrou din Bucuresti...fiind singura si asteptand plictisita metroul, mi-am aruncat ochii pe unul din marile LCD-uri ce coboara din tavan...pe fondul unor fotografii ce ilustrau cupluri fericite sau nefericite...rulau niste casete cu diverse mesaje-sfat...mi-am spus ca sunt la fel ca si rubricile de horoscop din reviste si ziare...n-am dat importanta la ce scria...dar cum trenul tot nu aparea si nu era nimeni cunoscut prin preajma, m-am hotarat sa citesc ce sfaturile de cuplu de pe televizorul de la metrou...sa-mi trag palme!!! rulau numai mesaje de genul: "femeile se ataseaza de barbatul nepotrivit", "este vina femeilor ca se implica prea repede intr-o relatie", "femeile sunt prea cicalitoare"...misoginism pe fata...discriminare...nu-mi venea sa cred ce citeam...nu-mi venea sa cred ca un mesaj atat de discriminator fata de toate femeile ruleaza la un post de televiziune difuzat in toate statiile de metrou din Bucuresti...e drept...nu e post national de televiziune, nu are un rating, dar are ca public tinta pe tot romanul si strainul care circula cu metroul...dupa ce ca Romanica noastra incepe sa puta din ce in ce mai tare a kkt, acum ne trainuim poporul sa fie misogin? si in minte imi revine momentul in care la o ora de lb romana din liceu am invatat despre stereotipul femeii romance de la tara...care mergea mereu cu o jumatate de pas sau un pas in urma barbatului, care nu era educata, nu avea drepturi, principalele ei datorii fiind sa faca copii, mancare si curatenie...romanca noastra se prezenta ca o casnica (aparent) proasta si nascatoare de cati mai multi copii...stereotipul femeii de la noi ne prezinta o femeie cu capul plecat in pamant ce traieste parca singura intr-o societate patriarhala...
mi-am tras cu gandul doua palme peste fata si mi-am amintit ca nu facem nici o caracterizare a vre-unui personaj literar de roman...sunt in anul 2010 in Bucuresti si ma uit pe un LCD generos ce imi spune ca femeile sunt proaste...intr-o asa zisa capitala europeana este promovata discriminarea sexuala...outrageous...imi venea sa iau o piatra de jos si sa stric mesajele-sfat...dar la metrou pe jos nu sunt pietre si probabil ca imi faceau si dosar penal daca crapam LCD-ul...mi-e sila...de ce se intampla la noi...de spiritul de turma...mi-e scarba de ignoranta din societatea asta...

Dupa toata povestea cu reclamele misogine de la televiziunea de metrou, cateva saptamani mai tarziu am fost si mai surprinsa sa aud intr-un autobuz bucurestean ca RATB te premiaza daca iti compostezi biletul electronic...m-am chinuit sa aud in ce constau premiile oferite de RATB, dar era prea multa zarva si claxoane si n-am mai inteles nimic...o campanie de PR ce incearca sa educe romanul sa isi valideze cardul cand urca in mijlocul de transport...faina ideea, dar m-a busit rasul...e vorba de cocalarul nostru autohton pe care il doare intre picioare de bilete si abonamente...come on...sa fim realisti...oricat de mult mi-ar placea, oricat de mult mi-as dori...la noi nu o sa sensibilizezi si nu ai sa educi pe nimeni sa isi cumpere bilet sau sa isi faca abonament pe transportul in comun printr-o astfel de campanie de PR...la noi inca trebuie reguli si pedepse...cu bombonica premiilor nu atingi decat copii si studentii mai destupati la cap...tineretul receptiv, aia fainii...cocalarii si golancele nu vor raspunde la educarea prin recompensa...
deci la metrou te invata sa fii misogin si in autobuz sa iti faci abonament...interesant...

concluzia: Vreau o tara ca afara !

joi, 4 noiembrie 2010

am colorat...

azi am colorat...m-am plimbat...am inotat...si am ascultat muzica faina...
ce mi-as putea dori mai mult? eh, as putea sa imi mai doresc eu multe...dar nu poti sa le ai pe toate...cel putin nu intr-o zi...

mi-era dor sa stau intinsa pe burta pe pat si sa colorez intr-o carte de colorat...in timp ce pe fond muzical imi canta Portishead, Lamb, Imogean Heap, Coldplay, Blue Foundation, Joanna Newsom, Stereophonics, Au Revoir Simone, Travis etc...e drept ca s-a uitat cam stramb vanzatoarea de la librarie cand i-am cerut doua carti de colorat...creioane aveam...le am de cand eram mica si tin la ele...asa ca azi am colorat Frumoasa si Bestia...printesele cu rochiile lor care ma fascineaza de cand ma stiu...

azi m-am plimbat pe sub Tampa...si am avut senzatia ca vine primavara...si ca frunzele galben-maronii de pe jos sunt doar o iluzie dintr-un trecut ce va sa vina..era cald si un hanorac ma facea sa simt ca e prea mult...soarele incalzea moale o dupa amiaza linistita...am pus pauza la tot...am dat ignore...si am respirat aerul din primavara ce nici nu a fost...

azi am inotat...imi era dor sa inot...iubesc sa fiu in apa...chiar daca nu stiu sa inot prea bine...intotdeauna inotul imi face bine...ma oboseste fizic, dar atat de mult ma linisteste spiritual...cand inot ma lupt cu mine...si parca imi indepartez toti demonii...cand inot ma lupt cu mine si cu lenea mea...se lupta vointa cu neputinta...visul cu obisnuinta...si e minunat cand imi depasesc limita...cand vad ca pot mai mult ca data trecuta...imi place la nebunie sa inot...sa simt apa in jurul meu...mi-era dor sa ma inind pe apa, sa imi scufund urechile, si sa ascult apa...apoi gandurile...apoi nimicul...pacat ca la bazin nu pot sa vad cerul...pacat ca apa miroase a clor si nu miroase a mare...pacat ca ies pe gresie si nu pe nisip...

azi am facut ce am vrut...azi am facut ce imi place...azi m-am regasit...azi m-am linistit...azi m-am bucurat...azi m-am simtit de cateva ori Eu...

azi am colorat...cu creioane colorate...cu frunze si pasi...cu vise in apa...
azi m-am colorat...