vineri, 21 octombrie 2011

1 year NO SMOKING...Life's good

Now how about that? It's great, dar niciodata nu am crezut ca am sa spun asta...Si poate pe undeva e si treaba ca nu am avut incredere in mine 100%. Si in situatii de gen imi amintesc de marea mea descoperire personala de acum cativa ani: "Oamenii sunt mult mai puternici decat cred ei ca sunt"!

Am fumat 9 ani si 10 zile constant. 2-3 tigari, un pachet, doua pachete...stii cum e, toata lumea vrea sa se lase de fumat si nimeni nu se lasa, nimeni nu face nimic cu adevarat in sensul asta. Eu mereu am spus ca NU vreau sa ma las de fumat si nu pentru ca as fi crezut ca nu pot sa fac treaba asta, ci pentru simplul fapt ca imi placea si ca nu ma puteam imagina fara tigara. Nu am vazut fumatul ca fiind un viciu, un accesoriu, era parte din mine.

Toata povestea a inceput la revelionul 2009/2010 cu new year's rezolutions...cand mi-am propus sa am un stil de viata mai sanatos: sa ma las de fumat si sa ma apuc de sport, "vreau sa urc pe munte de fiecare data cand am ocazia, macar o data la 2 luni si in restul timpului vreau sa inot, poate chiar sa ma apuc de alergat prin cartier cand vine primavara". Bullshit. Ca toate promisiunile de altfel...nici nu m-am lasat de fumat, nici de sporturi nu m-am apucat si nici pe munte nu am urcat...
Intre timp pretul la tigari crestea invers proportional cu veniturile mele. "Cand se face 10 lei pachetul ma las". De unde atata fericire, parca mai mult imi venea sa fumez. Ma simteam vinovata si apoi o luam de la capat.

In tot timpul asta tot auzeam de o carte pe care lumea o citeste si se lasa de fumat. Mai sa fie. Eu nu cred in discursuri si carti motivationale - bestseller-uri pe banda pt oameni tot pe banda. Dar hai, na, sa ascult si eu cartea asta daca tot am gasit audio book in romana. Cartea, de-a dreptul plictisitoare, repeta aceeasi chestie de zeci de ori, parca e pentru idioti...dar hai sa ascult pana la capat daca tot am inceput. Am terminat si am iesit in oras. Eram in vizita in Iasi si am mers cu un amic la o bere in Taverna. Mai aveam jumate de pachet de tigari pe care l-am fumat cu mare pofta. Chiar am si dat o tigara unui pustan cu cheta pe acolo.

M-am uitat fix in ochii lu Vaniusha si i-am spus "asta e ultima tigara pe care o fumez". El a ras. La mine a trecut un an si n-am tras nici un fum.

Nu zic ca e greu. Nu e nici usor. E clar MULT MAI USOR decat crede toata lumea.
N-am crezut ca am sa spun asta vreodata, dar recomand din suflet plictisitoarea carte a lui Allen Carr - In sfarsit nefumator (Easyway to stop smoking). In continuare nu cred in discursuri si carti motivationale, dar asta chiar a functionat. Si daca a functionat la mine, vorba aia, un om total impotriva chestiilor de gen si cu o mare pasiune pentru fumat, totusi inseamna ceva.

Anul asta non-smoking a fost foarte interesant...sa traiesc aceleasi experiente/ipostaze in care eram obisnuita sa fumez. A fost interesant sa stau mereu numai printre oameni care fumeaza(ca odata cu lasatul meu de fumat am ralizat ca toata lumea fumeaza si ca e sarbatoare mare daca dai peste un alt nefumator), in baruri in care taiai fumul cu cutitul, sa beau o bere sau ceva cu grade si sa nu simt nevoia sa fumez. Interesant sa le spun celor care imi cereau cate o tigara ca nu mai fumez. Mai niciodata nu ma credeau, dar ma felicitau cu un zambet din ala pe buze de "stiu eu ca n-ai sa reusesti". Iaca ca am putut.
Si cel mai interesant nu e ca respiri mai bine, ca te simti mai usor sau ca simti gustul mult mai intens. DA! totul are un cu totul alt gust: mai bun, mai intens, mai deep. Ei din toata treaba asta cu lasatul de fumat cea mai tare chestie e cand vine o domnisoara din aia frumoasa si cu cracii pana la intrerupator si te intreaba daca esti fumator sa participi la o promotie si ii spui ca NU!

Sunt multe lucruri pe marginea lasatului de fumat, dar postul asta e doar despre celebrarea unui an intreg fara tutun si nicotina.

Life's good! But without smoking, life's even better!