joi, 26 noiembrie 2009

am visat...

ca eram fericita...si ca inca eram impreuna...
ca inca mai sunt toti prietenii din copilarie...si ca la bloc e exact cum era pe vremuri...cu acelasi beton mancat de apa...
ca era vara...si numai bine de cald...
ca mi se juca vantul prin par si ca zambeam...
ca inca eram in facultate...si ca inca mai exista gasca...

aseara am visat toate lucrurile care nu mai sunt...si de care mi-e dor...si care nu se mai pot intampla...

macar vara va veni...

joi, 19 noiembrie 2009

La rascruce...

La rascruce e un loc minunat unde ne gasim cu totii la un punct din viata noastra...de fapt la mai multe puncte ce semnifica fiecare moment mai mult sau mai putin important din viata noastra... ne gasim la intersectia unor zeci de intrebari care incep cu "de ce"...inevitabil, la un momentdat o sa fim pusi sau o sa ne punem in situatia de a alege intre ceva si alt-ceva...o sa pendulam in delir intre un X si un Y, incercand sa alegem ce e mai bun pentru noi...

in orasul asta minunat, care in ultima vreme mi se pare ingrozitor de plictisitor, ne intalnim mai multi la aceeasi rascruce de drumuri...de obicei sambata seara, cand iesim sa bem ceva, sa ne simtim mai putin plictisiti decat in singuratatea de acasa, sa socializam, sa ne intalnim cu prietenii...ne intalnim cu totii la aceeasi rascruce de drumuri ce intersecteaza cu o strada ce-ti ceeaza impresia ca e interminabila...v-ati prins unde suntem...muzica e buna...se mai trezeste din cand in cand o copila cu ifose de vedeta sa ne intrebe "ce mai vreti sa ascultati", ca se duce ea la bar si pune in playlist aceleasi melodii pe care oricum daca nu le-ar pune ea tot le-am auzi, ca le auzim mereu...ma buseste rasul...am depasit de mult varsta ei...o regret...varsta, nu si comportamentul ei...n-am fost ca ea niciodata si nici n-as vrea...in fine, dupa cum spuneam...suntem cu totii la rascrucea asta minunata de drumuri...ni se intersecteaza, vrem nu vrem, si vietile, si povestile si ideile, chiar si bauturile...e frumos ca nu-ti mai auzi gandurile cateodata...eu de aia merg in locul asta minunat...sa scap de singuratatea camerei mele cu draperii cu flori de primavara in care cateodata imi aud mult prea tare gandurile...

ce e interesant la rascrucea asta e ca de fiecare data cand am fost acolo am intalnit oameni care mai de care mai...am sa ma opresc aici, pentru ca oricum i-as denumi, nu i-as denumi bine si s-ar interpreta gresit...si acesti oameni care mai de care, pe care ii cunosc mai mult sau mai putin sau chair deloc din vedere, se gasesc sa isi intersecteze vietile cu a mea...mai pe romaneste, de fiecare data cand merg la rascrucea asta se gaseste cate un individ care sa-si bage ideile intre ochii mei...sunt oamenii cu care am avut unele dintre cele mai ciudate discutii ever...dar ciudate intr-un fel interesant...in felul lor atipic, discutiile sunt delicioase...oamenii nu ma intereseaza sub nici o forma ca si barbati, caci ei asta vor, in schimb ma ingrop in ideile lor pentru ca ele zgarmanesc in ideile mele...si se nasc discutii delicioase...nu pot sa redau discutiile, pentru ca deliciul lor e pe moment si fara elementele non-verbale si para verbale nu-si au deliciul pana la capat...insa pot sa-i descriu putin pe indivizi...

tipul nr 1. Cu nr 1 recunosc ca eu am intrat in discutie...unul dintre oamenii pe care nu i-am vazut niciodata de cand stau in orasul asta...by far un chip interesant care nu urla de prostie, idiotenie, limitare...pare un tip interesant...si imi place pentru ca e inalt si are privirea blanda...descopar insa ca nu stiu sa fac primul pas si ca, prin urmare e unul dintre aceia care o sa ramana inabordabili...cu el n-am purtat niciodata o discutie, ci am schimbat doar, stangaci, cateva replici...cu tipul nr 1 mi-ar placea sa am discutii interesant de ciudate si ciudat de interesante, insa a devenit de-a dreptul imposibil...merita mentionat datorita privirii...si cam atat...

tipul nr 2. Cu tipul nr 2 am schimbat involuntar cateva priviri si zambete in timp ce dansam...nu ma uitam la el intentionat, de fapt nu ma uitam la nimeni, priveam in gol...iar privirile lui s-au nimerit sa fie de cateva ori in golul meu...tipul nr 2 m-a abordat cu o intrebare la fel de vaga ca intreaga conversatie de 3 ore pe care am avut-o dupa ea...frumusel si dezinvolt, isi depana ideile aproape de urechea mea, de parca imi spunea un secret vital...oarecum tot ce am vorbit a fost legat de un stil de viata mult mai profund decat in mod normal...energii, meditatie, yoga ands tuff like that for about 3 hours...l-am lasat mai mult pe el sa vorbeasca, pentru ca imi placea mult cum vorbea si stia mai multe decat mine...plus ca pasiunea lui pentru subiect imi crea o stare placuta...iar prezenta lui ma facea sa ma simt ca in preajma unui vechi amic, de fapt el fiind un necunoscut pe care il vedeam pentru prima oara...la un momentdat a aparut tipul nr 1 care se aseaza fix vis a vis de mine...discutia cu tipul nr 2, nu mai parea asa de interesanta ca inainte...in ultima jumatate de ora ma chinuiam mai mult sa pastrez firul logicii lui, fiindca tipul nr 1 ma tinea de vorba din priviri din fata...morala: daca fugi dupa 2 iepuri, nu prinzi niciunul...

tipul nr 3. Pe el il cunosteam putin de dinainte...ne mai intalnisem prin alte locuri de socializare ale comunitatii si mai schimbasem replici amicale...tipul nr 3 s-a purtat intotdeauna frumos cu mine si a fost mereu amabil si prietenos...de ceva vreme insa, tipul nr 3 imi lasa senzatia ca ar fi ceva mai mult decat amabilitate si amicitie...discutiile noastre sunt limitate, abordand mereu aceleasi teme...deh, nu ne cunoastem, e cel mai usor sa vorbesti despre lucrul care cu siguranta ne-a adus la aceeasi rascruce: muzica...tipul nr 3 se bucura de fiecare data cand ma vede...si eu ma bucur de fiecare data cand il vad pe tipul nr 3...in seara cu pricina, mi-a spus ca ii aduc aminte de "vremurile de demult"...fapt care mi-a facut seara minunata...si inca cateva zile de atunci...si nu pentru ca mi-a spus el treaba asta, nu pentru ca mi s-a spus mie treaba asta...ci pentru simplul fapt ca mi-am adus eu aminte de vremurile de demult...de cat de fericita am fost in anumite momente, de cat de multe lucruri frumoase am trait...ultima oara cand l-am vazut pe tipul nr 3 mi-a spus de cateva ori "I love you"...era putin ametit si probabil de asta...mi-e frica totusi sa nu aiba dreptate feelingul meu...imi place de tipul nr 3 ca amic...si doar ca amic...

tipul nr 4.Pe tipul nr 4 l-am cunoscut pentru prima oara in alta seara cu pricina, la aceeasi frecventata rascruce...cineva daduse cu gaz lacrimogen si ne adunasem cu totii intr-un loc unde era aer curat...tipul nr 4 bause destul de mult in seara cu pricina...si parea genul de om interesat de orice pica...nu m-a nimerit...insa, in felul lui e funny...tipul nr 4 e acel party animal care bea mult si se simte bine si arata prin toti porii lui ca se simte bine, necenzurandu-se deloc...e genul de om care urla cat il tin plamanii, care ia pe toata lumea la dans, care incearca sa te convinga sa te simti si tu la fel de bine ca el, cu el... e genul de om care prin manifestarile lui cade in penibil...care te poate face de ras (daca la ora aia mai e cineva care nu se poate face de ras)...genul de om care la un momentdat te face sa spui "nu-l cunosc"...in lumea lui e happy...in lumea mea nu e deloc...

tipul nr 5. Asta e prieten cu tipul nr 4...fata lui nu are nimic care sa te faca sa il recunosti a doua oara cand il vezi...e atat de amorf incat cred ca nici el nu se recunoaste in oglinda si se confunda cu altul...tipul nr 5 nu are nimic deosebit si stie ca nu are nimic deosebit, de aia incearca sa faca fel si fel de glumite ca sa iasa in evidenta...incearca sa spuna niste replici care sa te faca sa il tii minte, crezand ca prin ce spune e original...el iti spune ceea ce crede el ca tu nu te astepti sa auzi, dar ti-ar dori sa auzi...in aceeasi seara cu pricina mi-a aruncat un "esti sexy", in timp ce-si taria picioarele spre buda...am incercat sa ii spun ca nu cred ce-mi spune si a insistat, neintelegand ca eu de fapt ii explicam ca nu imi doresc sa fiu sexy...ca replica lui nu m-a atins unde trebuia, ca nu mi-a spus ceea ce voiam eu sa aud...el n-a inteles si a inceput sa imi spuna despre cum ii place lui de mine...am renuntat rapid la ineptiile lui si l-am lasat sa vorbeasca...oricum era tipul nr 4 langa el, nu pot sa spun ca l-am lasat cu ochii in soare...revenind la locul meu din rascruce, am uitat de incidentul cu tipul nr 5, insa el nu a uitat de discutia anterioara...si ofticat fiind de faptul ca nu m-am flagelat la replica lui, s-a gandit ca se poate face remarcat daca e ironic si da o replica taioasa...intamplator radeam si s-a gasit sa imi spuna ca nu ii place rasul meu...ceea ce m-a facut sa rad mai tare...fiecare rade cum poate, frate...eu nici nu mai stiu cum arata, dar el are sa incerce iar sa se faca remarcat data viitoare cand ma va vedea...sunt convinsa...

tipul nr 6. Pare un tip la locul lui, adoptand o figura nereusita de intelectual...m-a privit mult timp pana sa vina sa imi vorbeasca...cu priviri din alea fixe si insistente de ma faceau sa il intreb, de la distanta, tot din priviri, ce s-a intamplat...intr-un final isi ia un scaun si vine sa se aseze langa mine...incepe conversatia spunandu-mi ca vrea sa impresioneze...treptat mi-am dat seama ca ar fi vrut sa ma impresioneze pe mine...o daaa, nu!...tipului nr 6 ii ofer o nota mare pentru perseverenta si pentru osteneala data...s-a chinuit sa isi aleaga cuvintele pe parcursul intregii conversatii, uitand insa ca trebuie sa aiba o logica in ceea ce spune...el insiruia idei, care aveau o oarecare legatura una cu alta, in schimb nu aveau nici o legatura cu ceea ce spuneam sau il intrebam eu...logica lui era doar in cadrul frazelor interminabile pe care cu multa grija si le formula intai in cap...uitand ca trebuie sa converseze cu persoana din fata lui si nu sa tina un monolog oarecum inteligent...coeziunea interna a frazei nu are sens decat daca fraza relationeaza cu realitatea, altfel mai bine ramane in gand...pe cand el formula doar fraze coerente si logice si oarecum academice, neavand insa nici o legatura cu ceea ce incercam eu sa vorbesc cu el...ca in bancul cu puricele, daca stiti...intr-un final a incercat sa ma impresioneze spunandu-mi: "eu sunt electrician"...replica ce mi-a adus cu zambetul pe buze inca cateva zile de la seara cu pricina...si dupa ce in jur de o ora mi-a spus ca vrea sa ma impresioneze, a concluzionat ca nu vrea sa ma impresioneze, dar el a avut o formatie...sa ma darame rasul...m-am abtinut...imi venea sa-i spun ca majoritatea amicilor mei au cantat in vre-o formatie, sau inca mai canta si au concerte si blabla...nu am putut insa sa ii stric omului mica lui bucurie...se simtea si el special prin acea experienta din trecutul lui glorios...ma tot gandeam la Remus care a cantat cu Manowar...si iar ma busea rasul..."eu sunt electrician" ma facea sa nu ii dezvalui ca am stat pe scena cu Judas Priest sau la povesti cu altii de renume...dar asta povestim altadata...pe tipul nr 6 l-am lasat pentru ca dupa replica de rezistenta s-a lamentat si nu am mai gasit nimic interesant in tot ce debita el...tipul nr 6 stia ca e un ratat si ca nu are cum sa impresioneze, insa incerca sa impresioneze...prin nici el nu stie ce...poate ca incerca sa impreisoneze prin faptul ca nu are cum sa impreisoneze...mi-a fost putin mila de el in momentul in care m-a intrabat cum cred eu ca m-ar putea impresiona...

sunt curioasa ce se va intampla data viitoare cand ma vor surzi gandurile si ma voi indrepta spre vestita rascruce...cine va fi tipul nr x si cat de delicioasa va fi discutia cu el...

concluzia...de fiecare data cand merg la rascruce se gaseste cate un individ care imi ofera discutii ciudate, dar interesante si delicioase...iar singurul individ cu care mi-ar placea sa discut nu discuta...pentru simplul fapt ca nu merge niciodata acolo...

luni, 16 noiembrie 2009

how stupid...

how stupid can a woman be? asta ma tot intreb uitandu-ma in oglinda de vreo cateva saptamani bune incoa...
noi chiar nu invatam din experientele anterioare? si cand spun noi ma refer la noi femeile...ouf...zilnic ne izbim nas in nas cu fel si fel de indivizi de sex masculin care incearca sa ne impresioneze...care incearca sa ne vrajeasca cu sau fara motiv...si de cele mai multe ori in final noi femeile ne-o luam in bot...pentru ca suntem proaste...in mare parte naive, inconstiente, cu capul prea sus in norii din cartile cu povesti...ne luam marele sut in fund pentru ca baiatul perfect se dovedeste a fi cretinul pamantului, suferim zile in sir...pentru ca apoi, peste cateva saptamani sau luni sa o luam iar de la capat, facand aceleasi greseli, crezand in aceleasi cuvinte...si totul din dorinta de a trai un romance like in the fairytales...jucam pe scena vietii cu reflectorul asupra noastra rolul proastelor...rolul mult prea visatoarelor...inghititoarele de cacat invelit in ambalaj de ciocolata...

esti trecuta prin n experiente cu x barbati de-a lungul a y ani...de cele mai multe ori ai fost heart broken...de cele mai multe ori ai descoperit in omul de langa tine nu ceea ce credeai ca este...ai descoperit ca tot ce ai vazut tu in el la inceput nu era decat o masca a ceea ce ai fi vrut tu sa fie el...un ambalaj placut pentru un continut care nu e bun pentru tine...cel putin...cu toate astea in spate, ar trebui sa nu mai fii usor de impresionat...ar trebui sa nu il mai crezi pe urmatorul el ca e El...ar trebui sa nu mai crezi in printi calare pe cai albi, pentru ca doar visezi la cai verzi pe pereti rosii...avand in vedere toate cacaturile prin care viata te-a pus sa treci, ar trebui sa ai zidurile mai inalte si mai puternice in jurul inimii tale...sa fie mai greu de intrat acolo...ar trebui sa ai santuri adanci umplute, nu cu apa, ci cu intrebari, rabdare, cumpatare, retinere, jocuri, tatonari, flirturi si alte porcarii din astea care sa nu te arunce din prima pe tava in fata lui...care sa te ajute sa nu-ti pui inima si sufletul la bataie din
prima runda...dar nuuuuu...tu esti in continuare fraiera si inca o data ai crezut in ochii blanzi ai unui baiat inalt...ca na, doar tie iti plac tipii inalti, ce mai conteaza...nuu, tu esti in continuare proasta si astepti sa iti dea el un semn...cand el deja a facut primul pas, dar tu, timida vietii asa dintr-o data, nu ti-ai dat seama...tu esti fraiera si crezi ca daca te-a sarutat o data o sa te vrea forever...nu, scumpa mea...daca nu ai facut nici tu nimic atunci, nici el nu va mai face...degeaba astepti tu sa iti raspunda la flirturi, pentru ca n-o va mai face de acum incolo...degeaba astepti tu sa te sune...foaia cu numarul tau de telefon a ajuns chiar de atunci la gunoi, cel mai probabil necitita...degeaba astepti tu acum sa te caute el...n-o sa se intample...nu-ti mai fa sperante...
degeaba i-ai spus ca in seara asta vei fi la teatru...in viata asta nu-l vei vedea urcand scarile spre tine in holul teatrului sa mergeti sa vedeti piesa impreuna...nu-i vei vedea fata printre zecile de oameni prezenti acolo, asa ca intr-un film de Oscar...nu te vei trezi cu mana lui pe umarul tau fix atunci cand nu te astepti...nu se va aseza ca din intamplare fix pe scaunul liber de langa tine..nu-ti mai fa sperante degeaba...in seara asta vei intra singura in sala de teatru...vei tine un ceai aromat si fierbinte in mana dreapta si vei urmari cu sufletul la gura "Omul perna" pentru ca e regizat de Radu Afrim...si esti curioasa de prea mult timp sa vezi de ce e in stare omul asta mult prea laudat, al carei fan ca fotograf esti...in seara asta vei sta singura in sala de teatru, printre zecile de oameni veniti insotiti...vei fi ca de obicei doar tu...sincer, nu merita sa-ti ocupi timpul asteptand sa fie like in the movies...pentru ca nu va fi...va fi doar ca la teatru...

like Shakespeare's Romeo...you're fortune's fool...

nu mai visa copilo ca e un print...e un om normal, confuz la fel ca tine...

vineri, 13 noiembrie 2009

Dramaturgie Contemporana




ieri seara a inceput Festivalul de Dramaturgie Contemporana la Teatrul Sica Alexandrescu din Brasov...si ne va delecta pana pe 20 noiembrie cu spectacole din toata tara...aaaa...ce veselie...biletele s-au vandut dinainte sa inceapa festivalul...pe mine m-a chemat iar Flo sa il ajut la standul de ceaiuri si cafea...o minunatie...cu toate ca am un mare deja-vue ce-mi aminteste de anul trecut...tot nu-mi vine sa cred cum a trecut un an...asa de repede? si eu ce am realizat? mai nimic...parca sunt tot acolo unde eram si anul trecut...am schimbat insa locuinta...si am fost terfelita putin de viata prin noroi...dar in rest?...un an in plus la viata si aceeasi mare confuzie in legatura cu rostul meu...patience, dear...

aseara m-am furisat si am vazut „Ioana şi focul” de Matei Vişniec, jucata de Teatrul de Comedie din Bucuresti...mi-a placut mult de fata care a jucat-o pe Ioana aka Janne D'Arc si de tipul care l-a interpretat pe povestitor...au fost deliciosi...de fapt ei au facut piesa de teatru ca sa fiu sincera, restul au fost mai mult de decor...m-au enervat insa cand s-au referit la o spada ca fiind o "sabie"...na, m-au racait pe medieval...si m-au amuzat ca au avut un moment de jonglerie cu foc...in care un tip s-a jucat 10-15 secunde cu niste poiuri cu foc...stangaci, dar de efect...e totusi un inceput bun...per total...cred ca nota 6 spre 7...nu m-au dat pe spate...cu toate ca povestitorul era nimeni altul decat fermecatorul Marius Manole...imi doream de mult sa il vad jucand...

in seara asta se joaca „Krum” de Teatrul Naţional Targu Mures...abia astept sa-l vad pe Luchi pe scena...iti tin pumnii, amice...e o surpriza mare, dar am incredere ca va fi totul bine...am putine emotii, recunosc...mai ales ca mi-ai spus aseara ca Krumm ori imi va placea ori nu-mi va placea deloc...si stii ce? ma bucur ca nu e cale de mijloc...

sa se ridice cortina....

sa ne jucam rolurile...

zahar? miere? lapte?

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

fuga dupa iubire...

de ce nu intelege nimeni ca nu trebuie sa fugi dupa iubire?
-jocul e fix invers...te gaseste feelingul pe tine...
de ce disperam cand vedem ca de o bucata buna de timp suntem singuri?
-ar trebui sa ne bucuram de noi insine...de tu cu tine...de eu cu mine...de eu ca "Eu" nu ca parte dintr-un "noi"...pentru ca doar in momentele de "Eu" esti cu adevarat...in restul timpului, vrei nu vrei, crezi nu crezi, mai mult sau mai putin, te compromiti...

de ce scormonim printre prietenii prietenilor prietenilor nostrii de pe nu stiu ce site pe care avem profil, in speranta ca vom "intalni" acea persoana de care ne vom indragosti? da, am spus bine "ne vom indragosti", pentru ca 99% sanse acea persoana nu se va indragosti inapoi de noi astia care cautam...pentru ca tot ce descoperim sunt niste imagini ale unor oameni...nu le putem simti caracterul, mirosul, nu le putem auzi vocea...doar ne inchipuim cat de perfecti am fi impreuna pentru ca ne place imaginea chipului lor si ascultam aceeasi muzica...F-A-L-S! e o mare prostie...

sa-ti cauti iubirea pe internet mi se pare una dintre cele mai mari idiotenii nascute de era comunicarii...site-urile de matrimoniale le alatur revistelor de scandal...sunt pur si simplu Lame...nu-ti mai cauta "iubirea vietii" tale pe site-uri de gen...pentru ca NU are rost...sa fim seriosi acum, cine isi face cont pe site-uri de gen? ce fel de baieti/barbati isi fac asemenea profiluri?!? toti cocalarii, toti psihopatii, toti futangii, toti labagii, toti afemeiatii, toti incompetentii planetei, toti mincinosii, toti alienatii, toti perversii, toti idiotii, toti cretinii, toti dobitocii cu tricou D&G, toti retatdatii, toti cei care resping societatea, toti cei care nu au cojones decat in spatele monitorului(caci altfel si-ar da drumu' in pantaloni daca te-ar vedea live), toti disperatii...and so on and so forth...tu, ca fata care te respecti, ai orgoliu si principii, chiar iti doresti ca un labagiu sa te vrajeasca cu minciuni gogonate din spatele unui monitor in fiecare seara? oamenii astia iti vor spune tot ce vrei tu sa auzi, doar ca sa te futa...e simplu ca buna ziua...tu ai sa te flagelezi ca o panseluta ca iti spune ala cate in luna si in stele, ca sta cu dex-ul pe masa sau trage cu ochiul pe google daca e mai istet...nu mai faceti prostia sa va cautati iubirea pe internet...nu mai credeti in povestile alea de dragoste cu "ne-am cunoscut pe site-ul X sau Y si de atunci suntem impreuna si avem 2 copii si ne iubim mult"...e un mega bullshit de marketing...e o facatura...nimic nu e adevarat...poate un caz intre mii de cazuri...

nu mai disperati oameni buni! si nu mai alergati iubirea asta...ca o sa fuga si mai departe de voi...cu cat o sa va chinuiti mai mult sa gasiti pe cineva, cu atat nu veti reusi...sau cu atat va alegeti doar cu chinul sufletului...vorba aia cu "iubirea iti bate la usa cand nici nu te astepti" e adevarata...toate lucrurile astea frumoase se intampla de obicei cand te astepti cel mai putin...eu m-am indragostit cand nu credeam ca sunt in stare de sentimentul asta...am cunoscut cei mai interesanti oameni cand nici nu ma asteptam, decat atunci cand frecventam evenimente mondene...

nu mai disperati ca sunteti singuri! bucurati-va ca sunteti singuri! finalul fericit nu e pentru toti acelasi...nu pentru toata lumea un happy ending e atunci cand isi intalneste sufletul pereche...pentru unii dintre noi, finalul fericit e atunci cand esti tu cu tine, liber sa te descoperi, sa te cunosti, sa fii un "tu" real, si nu un "tu" care ti-ar placea sa fii...ideologic, ni s-a inoculat ideea ca finalul fericit e in doi...depasiti stereotipurile, think outside the box, lasati americanismele la o parte, uitati de toate filmele siropoase...depasiti limitele astea si fiti bucurosi ca existati...nu credeam prostia aia de vorba ca "daca tu te iubesti or sa te iubeasca si altii"...dar cam asa e...am observat ca ma simt bine in preajma oamenilor care se simt bine cu persoana lor sau care rad sau care sunt energici...si ma pleostesc cand sunt in preajma unor oameni cu moralul la pamant, deprimati, tristi...se molipseste...cum vrei sa atragi pe cineva cand tu urlii prin toti porii tai "disperareeeeeee!"...nu se poate asa ceva...nu te multumi cu un buros slinos care iti spune vorbe dulci pe mess daca tu iti doresti sa tii de mana unul cu patratele prin parc...nu renunta! crede in tine!

si lasa dracului site-urile de matrimoniale! they really really suck! iar tu nu esti lame! iesi in lume! viata reala e mult mai frumoasa decat sa-ti pierzi ore in sir pe calculator...ai nevoie de oameni!

am nevoie de oameni!

PS: Iulia T. si Lucian V., nu uitati...Realitatea nu e totul! blogul asta e pentru "voi"...cei multi care zac intr-o singura persoana...

vineri, 6 noiembrie 2009

instructiuni de folosire...

din ciclul...out on the internet and found...thanks to Tony-man...

texte ce le gasesti pe instructiuni de folosire reale...


1. On a blanket from Taiwan - NOT TO BE USED AS PROTECTION FROM A TORNADO.

2. On a helmet mounted mirror used by US cyclists - REMEMBER, OBJECTS IN THE MIRROR ARE ACTUALLY BEHIND YOU.

3. On a Taiwanese shampoo - USE REPEATEDLY FOR SEVERE DAMAGE.

4. On the bottle-top of a (UK) flavoured milk drink - AFTER OPENING, KEEP UPRIGHT.

5. On a New Zealand insect spray - THIS PRODUCT NOT TESTED ON ANIMALS.

6. In a US guide to setting up a new computer - TO AVOID CONDENSATION FORMING, ALLOW THE BOXES TO WARM UP TO ROOM TEMPERATURE BEFORE OPENING. (Sensible, but the instruction was INSIDE the box.)

7. On a Japanese product used to relieve painful hemorrhoids - LIE DOWN ON BED AND INSERT POSCOOL SLOWLY UP TO THE PROJECTED PORTION LIKE A SWORD-GUARD INTO ANAL DUCT. WHILE INSERTING POSCOOL FOR APPROXIMATELY 5 MINUTES, KEEP QUIET.

8. In some countries, on the bottom of Coke bottles - OPEN OTHER END.

9. On a packet of Sunmaid raisins - WHY NOT TRY TOSSING OVER YOUR FAVORITE BREAKFAST CEREAL?

10. On a Sears hairdryer - DO NOT USE WHILE SLEEPING.

11. On a bag of Frito's - YOU COULD BE A WINNER! NO PURCHASE NECESSARY. DETAILS INSIDE. (The shoplifter special?!?)

12. On a bar of Dial soap - DIRECTIONS - USE LIKE REGULAR SOAP. (And that would be how?)

13. On Tesco's Tiramisu dessert (printed on bottom of the box) - DO NOT TURN UPSIDE DOWN. (Too late! You lose!)

14. On Marks & Spencer Bread Pudding - PRODUCT WILL BE HOT AFTER HEATING. (Are you sure? Let's experiment.)

15. On a Korean kitchen knife - WARNING: KEEP OUT OF CHILDREN. (Dammit! Who are they to tell me what to do with my kids?)

16. On a string of Chinese-made Christmas lights - FOR INDOOR OR OUTDOOR USE ONLY. (As opposed to what?...use in outer space?)

17. On a Japanese food processor - NOT TO BE USED FOR THE OTHER USE. (Now I'm curious.)

18. On Sainsbury's peanuts - WARNING - CONTAINS NUTS. (Really? Peanuts contain nuts?)

19. On an American Airlines packet of nuts INSTRUCTIONS - OPEN PACKET, EAT NUTS. (I'm glad they cleared that up.)

20. On a Swedish chainsaw - DO NOT ATTEMPT TO STOP CHAIN WITH YOUR HANDS OR GENITALS. (What kind of consumer phone-call led to this warning?)

21. On a child's superman costume - WEARING OF THIS GARMENT DOES NOT ENABLE YOU TO FLY. (That's right, destroy a universal childhood fantasy!)

22. On some frozen dinners: SERVING SUGGESTION: DEFROST. ( OK lets eat it frozen!!!)

23. On a hotel provided shower cap in a box: FITS ONE HEAD.

24. On packaging for a Rowenta iron: DO NOT IRON CLOTHES ON BODY.

25. On Boot's "Children's" cough medicine: DO NOT DRIVE CAR OR OPERATE MACHINERY.(Kids no more driving)

26. On Nightly sleep aid: WARNING: MAY CAUSE DROWSINESS. (Duh!)

miercuri, 4 noiembrie 2009

concerte (1)...

a trebuit sa fie week end-ul trecut Halloweenul ca sa mi se reaminteasca ce lucruri frumoase am trait...a trebuit sa reintalnesc un drag cunoscut si sa imi spuna el cum ii aduc aminte de "cum era pe vremuri"...sa vorbesc cu el despre 2 Mai, Sighisoara si concerte...
nu am fost eu la prea multe concerte, insa am numai amintiri placute legate de cele la care am fost...

17 iulie 2007 - The Rolling [mother fucker]Stones

only the best band ever, dupa parerea mea...lucram pe vremea aia ca barman in White Horse, la mare...nici nu incheiasem 24 de ore de tura si alergam spre gara cu un rucsac imprumutat in spate sa prind trenul spre Constanta si apoi spre Bucuresti...pana la Bucuresti am dormit...era aer conditionat, iar galagia din jur nu ma incurca deloc...simteam priviri ciudate, dar eram mult prea obosita sa imi pese...m-am trezit cand trenul trecea prin Basarab(sau cel putin asa mi s-a parut mie in dezmeticirea mea)...din intamplare m-am uitat pe jos si am vazut unul din cerceii mei...probabil imi cazuse in somn...cand am pasit pe peronul capitalei parca am primit un sut in stomac, lipindu-l instant de plamani...o caldura infernala...mie imi inghetasera picioarele in tren...nu fac bine 3 pasi si un barbat imi da o cartela de metrou cu cateva calatorii ramase, pe motiv ca lui nu-i mai trebuie ca pleaca...uite ce noroc...merg la Spring la Victoriei, mananc o pizza si intr-o sticla de Pepsi amestec un plic de ness...cam o ora m-am chinuit sa ma uit la un film ce rula la televizorul din separeul fumatorilor...trebuia sa profit de aerul conditionat, afara era macel si pana la concert mai erau muuulte ore...m-am dus la baie sa fresh myself...si m-am simtit ca un boschetar...pentru prima oara realizam ca port aceleasi haine cu care eram la munca...fuck, am plecat cu tricoul cu White Horse Staff pe mine...las ca nu-i bai...plec spre stadion...spre Lia Manoliu...aveam emotii...si in acelasi timp simteam ca sunt intr-un vis (de la oboseala) si intr-un cosmar (de la caldura)...vreo 2-3 ore de asteptat sa intru pe stadion...asfalt frigand sub talpi...borduri incinse sub fund...sub talpi...am intrat...iei...am un scaun de plastic doar al meu in tribuna Best (adica cea de vis a vis de VIP)...ma uit in jur...la tribuna mea numai straini si in genere oameni peste 30 de ani, deh cine se indura sa dea aproape 3 milioane pe un bilet...dar cum mergeam singura era mai bine ca la gazon A am spus eu...cald...nici un pic de umbra...mergand sa-mi iau niste apa...2 gardieni incearca sa ma agate pe aceeasi tema de caldura...aratam ca dracu...ma intorc pe scaunul meu...invidiam baietii care isi puteau da tricoul jos sa stea la bustul gol...mi-e cald...eram singura si ma plictiseam, simtindu-ma ca o ciudata ca am venit singura la concert...pe seara, cand soarele s-a mai domolit, a cantat Iris...n-am inteles nimic...de la caldura era totul neinteresant...ma suna Robert de la White ca e venit si el la concert si ca sa vin la gazon B sa stam cu totii...incerc sa vorbesc la paza...nu ma lasa...le explic ca am bilet de 4 ori mai scump...nu vor...incerc sa propun un schimb cu cineva de la gazon B, nu vor...ma intorc dezamagita spre scaunul meu...cand dau nas in nas cu fostul meu sef, surprins ca ma vede la concert in tribuna aia...imi era dator si are cunostinte multe...i-am spus baiul, fara nici o jena...a dat un telefon si a vorbit cu 2 jandarmi si am trecut la gazon B...inainte de concert am dat pe gat un alt plic de ness...uitand ca nu mai am nici o gura de apa...aprind repede o tigara...amarala aia ma face sa mi se intoarca...as vrea sa vomit dar unde? ma uit in jur, numai picioare...nu pot sa vomit pe astia imi spun...frate, nici sa vrei si nu poti...se aud primele acorduri din Start me up...si am sarit si eu in picioare...o stare euforica cauzata de muzica, emotii, ness, caldura, oboseala, placere, fericire, oamenii din jur...minunat...cu noi erau si 2 tipi...unul dintre ei foarte inalt si bine facut, celalalt mai maruntel si slabut...sau cel putin asa mi-i amintesc eu...nu mai stiu cum ii cheama...glumim si radem cu totii..e demential, de parca am fi prieteni de-o viata...aaaaa...Satisfaction, melodia vietii urlu cat pot...cel inalt ma ridica pe umeri...nu stiu cand am ajuns sus...dar era asa racoare si bine...fredonand versurile melodiei mele preferate am ramas tampita...stadionul ala imens era full...nu cred ca mai vazusem niciodata asa multi oameni la un loc...impresionant...
nu stiu ce mana m-a impins, dar mi-am dat tricoul jos si am inceput sa cant in continuare melodia mea...de pe scena mobila, Mick Jagger canta "I can't get no satisfaction" si arata cu mana inspre mine...nu-mi venea sa cred...pierd eye contact-ul si ma uit in jos...brusc ma apucase o mare ameteala...in jurul nostru vad o mare de oameni care nu se mai uitau inspre scena, ci se uitau la mine in sutien si imi faceau poze cu telefoanele mobile...ajung iar in multime...ma izbeste caldura si iar mi se face rau...blestematul ala de ness...gura mamii lui ca mai degraba imi era somn decat sa imi simt corpul ca explodeaza...
se termina concertul...my god, nu-mi vine sa cred ca s-a terminat si asta...ne asezam in fund pe jos si ne aprindem cate o tigara...apoi hai la drum...e aproape miezul noptii si trebuie sa prind trenul spre Constanta...la 8 dimineata intru in tura de 24...mi-e lene...as ramane pe stadionul ala si as dormi...cand ne ridicam, stadionul aproape gol...ce repede se termina momentele frumoase...parca nici n-a fost...trecand prin tunel pe sub tribune...toata lumea fredona uuu--uuu-uuu-uuu...mi s-a facut pielea gaina...cu siguranta s-au apucat unul sau doi si s-a propagat pana cand toata lumea murmura acelasi pasaj de melodie...

daca ma intreaba cineva cum mi s-a parut concertul am sa ii raspund mereu cu un singur cuvant: "orgasmatic"...
de atunci, nici un concert nu m-a mai impresionat...
asa m-am dezbracat eu la Rolling Stones...

luni, 2 noiembrie 2009

hippie...


sambata seara a fost Halloween, mai nou [si] tot romanul stie...ne-am mobilizat cativa si am spus "hai sa ne costumam" si sa iesim la party...sa ne costumam, bine...dar in ce mama masii sa ma imbrac, cand am la mine doar hainele de iarna si cele de toamna...si alea casual/sport, de n-ai ce improviza pe marginea lor...bani din parti pentru asa ceva, timp putin ramas...aaa...mai am rochia aia, ca era cu hainele de spalat si am uitat sa o duc acasa...super, ma fac hipioata...si asa ma simt intr-un fel...si asa ma imbrac cateodata in gen...scurt si simplu...rochie, bocanci, 2 codite impletite, o codita cu ata colorata si cu putinul detinut am pretins ca sunt hipioata...

hippie e atunci cand te simti una cu natura, cand esti adeptul ideii de iubire libera sub soare...hippie e atunci cand iti pui o floare in par, nu numai pentru ca pe buze se contureaza vestitele versuri "If you're going to San Francisco, be sure to wear some flowers in your hair"...hippie e cand esti nonconformist si liber...hippie sunt jeansii si hainele hand made...fustele lungi indie...franjurile...culorile puternice...sandalele cu talpa joasa...vestele...ochelarii de soare old school...fustele mini si cizme...camasi inflorate...hippie e psychedelic...hippie e sa fii high...hippie e altceva...e altfel...e cum esti tu de fapt in afara normelor sociale...a eticii de turma...si ca sa fiu in trend, am sa spun ca hippie e sa fii true...cati dintre noi nu au chef sa se imbrace la costum si totusi o fac, constransi de imprejurari...cati nu ar iesi din casa fara sa se pieptene, si totusi isi indreapta parul cu placa ca deh...cati nu ar fuma zilnic [macar] un joint, dar ne ferim si de marfa de la coffe shop-uri....cati nu s-ar imbraca fara nici o noima, dar nu o fac pentru ca s-ar uita lumea stramb...cati n-ar face fel si fel de trasnai daca nu le-ar pasa de gura lumii...daca ar ignora gandul la ce-o sa zica lumea/ce-o sa creada lumea...cati nu spun ca ii doare la 3m in spate de ce crede lumea, dar in privirea lor se vede ca vor sa fie acceptati de majoritate...pentru mine, hippie e cand te doare in Cure de toate regulie sociale si esti tu multumit cu tine...cand preferi sa ai un job care iti place decat unul care iti aduce foarte multi bani...

Marty Myron spunea asa: "Do your own thing, wherever you have to do it and whenever you want. Drop out. Leave society as you have known it. Leave it utterly. Blow the mind of every straight person you can reach. Turn them on, if not to drugs, then to beauty, love, honesty, fun"...luati aminte...

Be hippie!