sâmbătă, 29 august 2009

ironic...

imi plac zilele calde de vara cu miros de mare si nisip printre degete...ciresele si nectarinele...barbatii inalti cu parul lung...si parca vezi ca am sa ajung cu unul mic de inaltime si chel...savurand o gutuie in varf de munte...nu ca nu mi-ar placea muntele...

din ciclul...cat de ironica e viata...

in seara asta am murit. am innebunit. am plans. am urlat. mi-am macelarit sufletul. mi s-au ucis sperantele si mi s-au daramat toate visele...azi eu nu mai sunt eu...iar tu vei ramane intotdeauna tu...oricat de aproape...oricat de departe...in seara asta ma voi intinde langa tine in pat, chiar daca tu esti la mii de kilometrii departare, chiar daca tu dormi deja si nu vei fi stiind de mine...in seara asta mi se vor mucegai amintirile...si voi adormi intr-un parfum halucinant...dulce-amarui...
azi sint ca am atins fundul rapei si ca mi s-au infipt adanc picioarele in mocirla ei...azi stiu ca nici macar tu nu vrei sa ma ridici de aici...azi stiu ca ai inceput sa ma uiti...azi stiu ca eu nu voi putea uita nimic niciodata...azi stiu ca in loc de inima am o piatra pe care s-au inscriptionat toate cele ce au fost...si pe care poate se vor scrie ce vor sa fie...
am stupida senzatie ca nu voi mai dormi niciodata...sau ca daca voi adormi acum, nu voi mai vrea sa ma trezesc niciodata...am senzatia ciudata ca somnul nu va naste decat alti monstrii...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu